marți, 17 noiembrie 2009

A whisper

Esti acolo! In minunat! Esti o fantoma si ma ranesti cu prezenta ta chiar daca esti departe. Ma ranesti ca traiesti! As vrea sa te pot vedea, dar m-am pierdut in timp. Am nevoie de tine si de durerea mea, dar tu esti acolo...in infinit!
Cand te vei intoarce, anunta-ma! Trebuie sa ma agat de un vis, sa-mi injectez o doza de libertate, poate si o doza de morfina sa-mi aline durerea intoarcerii tale. Vreau sa fii cat mai aproape de mine si sa-mi canti viata. Vreau sa-ti vad ochii goi si sa-ti zic ca nu insemni nimic. Sa te ranesc, sa simt cum te doare si sa-ti mutilez sufletul, dar niciodata nu voi putea sa-l sfasii asa cum ai facut tu cu al meu. Ti se pare ca nu sunt hotarata? Nu, dragul meu! Stiu exact ce vreau...
Si acum ma intreb ce ai avut cu mine?! Ai vrut sa ma electrocutezi cu iubire si apoi sa ma lasi sa intru in coma? Ai jonglat cu semtimentele mele in cel mai crud mod desi stiai ca nu-mi face bine. Mi-ai colorat, ca un artist, viata pe o panza uitata de vreme si apoi i-ai dat foc. Si ai privit-o cum arde...!
Am intrat in intuneric. Nu mai e speranta. Dezastrul m-a cuprins si imi dau seama ca ar trebui sa te las in urma.


Am plecat...Pa!



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu